Toponimii
Denumirile localităților de astăzi au la bază o serie de evenimente istorice, factori naturali, personaje legendare, lucruri care au condus la tot felul de interpretări din partea cercetătorilor de-a lungul timpului. Și în cazul satului Dărmănești există o serie de explicații în legătură cu acest nume.
În ceea ce privește denumirea de Dărmănești, la baza acesteia stă (probabil) numele unuia dintre primii locuitori/stăpânitori ai locului, un anume Petru Dărman (sau Derman) - adică omul care „dărma” (dobora) copacii pentru a-şi hrăni, pe timpul iernii, turmele. Că primii săteni ai Dărmăneştilor trăiau pe seama turmelor rezultă şi din faptul că ei mai aveau un sat, Dărmăneşti pe Jijia, care este întărit nepoatelor lui Stoian, Țaţa şi Vasca, în 10 aprilie 1499, odată cu Dărmăneştii pe Suceava, ocina botoşeneană servind, probabil, pentru iernatul turmelor, cirezilor şi hergheliilor.
În schimb, numele Hatna provine de la pârâul Hatnuța, care la rândul lui are o denumire bine justificată: „Hatna” - cuvânt de origine slavă, hatel = a bara, femeile obișnuind să bareze cursul apei pentru a mări volumul acesteia cu scopul de a înmuia inul și cânepa pentru fuior.
Există totodată o serie de toponimii locale puse în legătură cu diferite zone ale localității, multe dintre acestea transmise în tradiția și conștiința locală pe filiera ruteană / ucraineană din timpul stăpânirii austriece ori de dinainte de aceasta: Pomirki, Solomia, Chilebancina (?) (nume care se referă la unii posibili proprietari locali de pământuri), Popove (însemnând a preotului), Zahatna (o denumire des utilizată și astăzi și care se traduce prin după Hatna, făcând referire la partea satului de după pârâul Hatnuța spre est), Balta Durna (adică Balta Nebună/Rătăcitoare, aflată pe platoul Dealului Mare), Subhore (tradus cu sub deal), Odaiși (în partea de sud-est, la capătul Dealului Mare dinspre Suceava, zonă unde cândva au fost stâne de oi), Zacutok (în/la colț, zona de sub coasta Dealului Mare tot dinspre Suceava), Dubena sau Zarinok ale căror explicații nu le-am găsit.
În ceea ce privește denumirea de Dărmănești, la baza acesteia stă (probabil) numele unuia dintre primii locuitori/stăpânitori ai locului, un anume Petru Dărman (sau Derman) - adică omul care „dărma” (dobora) copacii pentru a-şi hrăni, pe timpul iernii, turmele. Că primii săteni ai Dărmăneştilor trăiau pe seama turmelor rezultă şi din faptul că ei mai aveau un sat, Dărmăneşti pe Jijia, care este întărit nepoatelor lui Stoian, Țaţa şi Vasca, în 10 aprilie 1499, odată cu Dărmăneştii pe Suceava, ocina botoşeneană servind, probabil, pentru iernatul turmelor, cirezilor şi hergheliilor.
În schimb, numele Hatna provine de la pârâul Hatnuța, care la rândul lui are o denumire bine justificată: „Hatna” - cuvânt de origine slavă, hatel = a bara, femeile obișnuind să bareze cursul apei pentru a mări volumul acesteia cu scopul de a înmuia inul și cânepa pentru fuior.
Există totodată o serie de toponimii locale puse în legătură cu diferite zone ale localității, multe dintre acestea transmise în tradiția și conștiința locală pe filiera ruteană / ucraineană din timpul stăpânirii austriece ori de dinainte de aceasta: Pomirki, Solomia, Chilebancina (?) (nume care se referă la unii posibili proprietari locali de pământuri), Popove (însemnând a preotului), Zahatna (o denumire des utilizată și astăzi și care se traduce prin după Hatna, făcând referire la partea satului de după pârâul Hatnuța spre est), Balta Durna (adică Balta Nebună/Rătăcitoare, aflată pe platoul Dealului Mare), Subhore (tradus cu sub deal), Odaiși (în partea de sud-est, la capătul Dealului Mare dinspre Suceava, zonă unde cândva au fost stâne de oi), Zacutok (în/la colț, zona de sub coasta Dealului Mare tot dinspre Suceava), Dubena sau Zarinok ale căror explicații nu le-am găsit.